Hotărâre de ultim moment de la CCR. Informație importantă pentru toți românii

Curtea Constituțională a României (CCR) a decis joi că legea privind controlul spațiului aerian și utilizarea dronelor este în conformitate cu Constituția, respingând sesizările depuse de partidele AUR, POT și S.O.S. România.

Judecătorii au considerat că obiecțiile formulate de parlamentarii acestor partide nu sunt justificate, iar articolele criticate respectă cadrul constituțional.

CCR respinge sesizările privind legea dronelor, susținând constituționalitatea implicării forțelor NATO

Judecătorii CCR au explicat în motivarea deciziei că

„participarea și luarea de măsuri de către autoritățile militare desemnate ale Alianței Nord-Atlantice sau de către structurile forțelor statelor aliate și partenere pentru controlul aerian național ar trebui analizate în contextul obligațiilor asumate de România în calitatea sa de stat membru în N.A.T.O. Aderarea la N.A.T.O. presupune atât transferul unor atribute, cât și exercitarea în comun a unor competențe cu statele componente, aspect care nu afectează suveranitatea țării”

Curtea a mai subliniat că legea contestată nu conține reglementări privind formarea unor structuri militare sau paramilitare în afara armatei regulate sau a celor aliate, ci se încadrează în arhitectura națională de apărare.

Legea în cauză a fost adoptată de Senat la finalul lunii februarie, fiind considerată esențială pentru controlul eficient al spațiului aerian. Aceasta stabilește responsabilitățile instituțiilor și autorităților în gestionarea aeronavelor, inclusiv a dronelor și a altor vehicule aeriene fără pilot, ce intră sau operează în spațiul aerian național.

Partidele AUR, POT și SOS România au contestat la CCR, pe 3 martie, această lege, invocând posibile abuzuri privind doborârea dronelor care pătrund ilegal în spațiul aerian românesc.

Potrivit unui amendament inclus în lege, autoritățile aeriene pot interveni dacă apar informații privind:

• acte de terorism,
• prezența de materiale periculoase la bord,
• persoane ori bunuri considerate o amenințare în baza angajamentelor internaționale ale României.

Totodată, legea impune obligații clare pentru entitățile publice și private care administrează sau dețin obiective sensibile: acestea trebuie să implementeze măsuri de protecție împotriva amenințărilor asociate dronelor.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării va decide care sunt obiectivele vizate de aceste măsuri de protecție, precum și cerințele tehnice generale ale echipamentelor necesare, în baza propunerilor structurilor din sistemul de apărare și ordine publică.

Pe aceeași dată de 3 martie, Senatul a adoptat și o altă lege, care reglementează misiunile militare desfășurate pe teritoriul României în timp de pace, fără a fi nevoie de declararea stării de urgență, de mobilizare, asediu sau război.

Noua lege prevede că structurile Armatei Române pot fi transferate temporar sub autoritatea unui comandant al forțelor armate străine care conduce o operație militară pe teritoriul României, în funcție de necesitățile operaționale. Transferul se face în baza unui mesaj semnat de șeful Statului Major al Apărării și respectă limitele stabilite în acel document.

Documentul legislativ detaliază condițiile în care pot fi desfășurate astfel de misiuni:

„Desfășurarea acestor misiuni și operații militare se va realiza în cazul iminenței sau existenței unor acțiuni, fapte sau stări de fapt, capacități, strategii, intenții ori planuri ce pot afecta valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate și/sau sunt de natură să pună în pericol direct sau indirect securitatea națională, prin afectarea caracterului național, a suveranității, independenței, unității și integrității teritoriale, a funcționării normale a instituțiilor statului și a unităților administrativ-teritoriale, a vieții și integrității fizice a cetățenilor”

Potrivit legii, inițierea acestor misiuni se face doar cu aprobarea președintelui României, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, în baza unor indicatori și avertizări care arată deteriorarea mediului de securitate regional sau internațional.

Tot în cadrul noii reglementări, se prevede că pe durata desfășurării operațiunilor militare pe teritoriul românesc, comandantului desemnat din partea Armatei Române îi pot fi transferate, în anumite condiții și pentru perioade limitate, forțe armate străine participante la misiune. Acest transfer se face în limitele prevăzute în mesajul oficial privind transferul de autoritate.

Finanțarea misiunilor se va face din bugetul de stat, prin alocări din bugetul Ministerului Apărării Naționale. Legea nu impune condiții noi privind mobilizarea generală, ci se aplică exclusiv în contextul desfășurării misiunilor în timp de pace, când nu este declarată stare de urgență sau război.

Noile prevederi legislative au fost adoptate într-un context în care autoritățile militare au semnalat de mai multe ori nevoia unor schimbări în legislația de apărare.

Generalul Gheorghiță Vlad, Șeful Statului Major al Apărării, declara în februarie 2024 pentru Europa Liberă că actualele legi nu sunt adaptate realităților de securitate:

„Europa Liberă a scris de multe ori despre lipsa acestor legi prin care România ar putea doborî dronele și obiectele intrate în spațiul ei aerian”

Proiectele legislative adoptate recent vin astfel să reglementeze în mod clar procedurile și responsabilitățile autorităților în privința gestionării spațiului aerian, utilizării dronelor și desfășurării de misiuni militare, cu scopul de a răspunde eficient la amenințările moderne, fără a aduce atingere suveranității naționale.