Guvernul Bolojan introduce o nouă taxă pentru coletele din China si zona non-UE: Shein, Temu, AliExpress și Trendyol. Câți bani plătesc în plus cei care fac comenzi de până în 150 de euro

Guvernul României, prin ministrul Finanțelor Alexandru Nazare, a anunțat introducerea unei taxe pentru coletele comandate de pe platformele Shein, Temu, AliExpress și Trendyol, care provin din zone non-UE, cum ar fi China sau Turcia.

Începând cu 2025, o taxă fixă de 25 de lei va fi aplicată pentru fiecare colet cu o valoare de până în 150 de euro. Această măsură vine ca răspuns la creșterea fluxului de colete din aceste regiuni, care a explodat de la 1 miliard la 4 miliarde de colete pe teritoriul european în 2024. În România, numărul acestora a ajuns de la 3.000-4.000 pe zi la 225.000 pe zi.

Măsurile guvernamentale și impactul acestora asupra economiei

„Trebuie să fim pregătiți pentru orice, inclusiv recesiune, și să anticipăm acest lucru”, a declarat ministrul Nazare, explicând necesitatea măsurilor fiscale. Această taxă va fi implementată în colaborare cu toate companiile de curierat din România. În plus, oficialii români au subliniat că antreprenorii locali care activează în comerțul online sunt afectați negativ de această creștere a importurilor. Aproape 40.000 de antreprenori români, care vând produse în online, se confruntă cu multiple efecte adverse, inclusiv dificultăți logistice și riscuri legate de contrafacerea produselor.

Ministerul Finanțelor nu se oprește aici. Pe lângă taxa pe coletele din afaceri extracomunitare, oficialii români se pregătesc pentru o reformă fiscală majoră, menită să regleze impozitele plătite de multinaționale. Conform noii formule de taxare, cheltuielile care depășesc 3% din anumite categorii vor fi supuse unui impozit de 16%. Această schimbare se aplică tuturor cheltuielilor care nu pot fi deduse. Este o măsură similară cu modelul folosit în Statele Unite.

Această schimbare vine într-un context economic în care estimările indică o pierdere fiscală semnificativă pentru România, având în vedere că, în următorii doi ani, platformele de comerț internațional, precum Temu, AliExpress, Shein și Trendyol, ar putea genera pierderi de aproximativ 10,86 miliarde de lei, iar efectele negative vor continua să crească. În 2025, impactul ar putea atinge cel puțin 5,4 miliarde de lei.

Aceste măsuri au fost incluse într-o analiză de impact realizată de economistul Iancu Guda, la solicitarea Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO), care subliniază volumul mare de colete care intră pe piața românească și impactul pe care acestea îl au asupra comerțului intern.

În contextul acestor schimbări, studiile arată o creștere semnificativă a volumului de colete care ajung în România. Potrivit unei analize recente, în 2025, România ar putea primi aproximativ 78 de milioane de colete non-UE sub pragul de 150 de euro, care actualmente nu sunt supuse taxelor vamale. Acest segment, care în prezent reprezenta o zonă scutită de taxe, este estimat să genereze o valoare de aproximativ 39,78 miliarde lei (aproximativ 7,8 miliarde euro) pe an. Aceasta reprezintă aproape 28,8% din piața locală de retail, față de doar 14,4% în 2025.

Un alt punct ridicat în analiza ARMO este că volumul tot mai mare de colete care vin din afaceri non-UE poate duce la o schimbare semnificativă a pieței de retail din România. În acest context, ARMO avertizează asupra riscurilor economice majore pe care le implică acest tip de comerț, riscuri care includ pierderi fiscale considerabile și efecte negative asupra antreprenorilor locali. De asemenea, se subliniază că, deși aceste colete aduc produse mai ieftine consumatorilor, acestea pot afecta competiția corectă pe piață și pot conduce la un declin al vânzărilor pentru afaceri românești.

În plus, volumul mare de colete care ajung în România din afaceri extracomunitare pune presiune asupra logisticii interne.

„Este mult mai complicat să gestionezi un număr atât de mare de colete, iar resursele statului pentru a le verifica sunt limitate”, a declarat Alexandru Nazare.

Potrivit ministrului Finanțelor, soluția pentru a atenua aceste efecte negative este stimularea afacerilor care doresc să stabilească hub-uri logistice în România, pentru a distribui produsele mai eficient și pentru a contribui la dezvoltarea pieței interne.

În această dinamică economică, autoritățile române sunt determinate să reglementeze acest fenomen prin taxe și măsuri fiscale care să protejeze piața locală și să susțină antreprenoriatul românesc. În același timp, se caută soluții pentru a sprijini afaceri românești care să se alinieze noilor reglementări și să profite de oportunitățile economice generate de comerțul internațional.