Decizia de ultimă oră a lui Donald Trump cu privire la România. Mesajul oficial din partea SUA

Armata SUA a marcat miercuri, 26 martie, un moment important la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde a avut loc o ceremonie oficială de transfer de autoritate între două brigăzi americane, ca parte a rotației trupelor în Europa.

Divizia 101 Aeropurtată – Task Force Strike a predat ștafeta Brigăzii 3 din Divizia 10 Munte – Task Force Patriot, în prezența reprezentanților Diviziei 1 Blindate a Armatei SUA.

Forțele americane își întăresc prezența în România

Divizia 101 Aeropurtată, cunoscută pentru operațiunile de asalt aerian, a revenit în România pentru a doua oară, după aproape opt decenii de la momentul istoric al debarcării în Normandia. Decizia de a trimite această unitate de elită pe Flancul Estic al NATO a fost luată de comandamentul armatei americane la începutul anului. În cadrul ceremoniei, Duke Reim, comandantul Diviziei 101 Aeropurtate, a explicat capacitatea specifică a trupelor sale:

„Combinăm atât vehiculele terestre cu capacitatea de a interveni aerian prin învăluire verticală din elicopter, în funcție de tipul obiectivelor.”

Prezența americană la Mihail Kogălniceanu s-a consolidat treptat, iar soldații din Task Force Strike au început să ajungă în zonă încă de la începutul lunii martie, conform reprezentanților Garnizoanei Armatei SUA. Aceștia au explicat că rotația trupelor respectă politica de întărire a prezenței americane în Sud-Estul Europei, în sprijinul aliaților NATO:

„Soldații desemnați la Task Force Strike sunt în sprijinul misiunii U.S. Army V Corps de întărire a NATO flancul estic, asigură aliații și partenerii europeni și descurajează alte agresiuni.”

Josh Glonek, comandantul Diviziei 10 Munte, a subliniat obiectivul noii unități dislocate:

„Țara noastră ne-a trimis aici pentru a construi parteneriate și pentru a spori nivelul de pregătire alături de aliații noștri din NATO.”

În paralel cu mișcările de trupe, autoritățile americane investesc consistent în dezvoltarea bazei de la Mihail Kogălniceanu. În prezent, se desfășoară lucrări la un nou proiect susținut de Congresul SUA, început acum șapte ani, care vizează construirea unei platforme speciale pentru încărcarea și descărcarea muniției și explozibililor. Valoarea proiectului este de aproximativ 40 de milioane de dolari.

Tot la Mihail Kogălniceanu prinde contur un amplu oraș militar destinat găzduirii permanente a peste 10.000 de soldați NATO și a familiilor acestora. Proiectul include construcția mai multor hangare și o nouă pistă pentru avioane militare, gândită să funcționeze autonom față de pista existentă.

Căpitanul Aurel Bocai, managerul de proiect, a explicat:

„Ea va fi interconectată cu pista actuală astfel încât, la finalul execuției lucrărilor, cele două să poată fi operate independent. Vor putea fi operate atât aeronave de transport, cât și avioane de tip fighter. Lucrările vor fi gata în anul 2027.”

În ceea ce privește extinderea bazei, comandantul Nicolae Crețu a oferit detalii despre dimensiunea și stadiul dezvoltării:

„Vorbim de o suprafață pe care baza se dezvoltă de aproximativ 2.800 de hectare, vorbim de aproximativ 30 km de limită perimetrală. Am început dezvoltarea cu elementele de infrastructură aeroportuară; capacitatea de cazare, hranire, procesare a personalului sunt în fazele ulterioare ale proiectului.”

Investițiile în acest oraș militar se ridică la aproximativ 2,5 miliarde de euro, fonduri care vizează modernizarea completă a facilităților și pregătirea bazei pentru o prezență NATO pe termen lung.

Pe lângă baza de la Mihail Kogălniceanu, trupele americane sunt prezente în România și în alte locații strategice. Potrivit ziare.com, acestea includ:

• Câmpia Turzii, județul Cluj – o bază destinată aviației și operațiunilor aeriene;
• Deveselu, județul Olt – unde se află sistemul de apărare antirachetă Aegis Ashore;
• Fetești, județul Ialomița – utilizată pentru antrenamente comune cu NATO.

Pe fondul unor presiuni din partea curentului conservator din SUA, care susține o implicare mai redusă în apărarea Europei de Est, administrația americană continuă să investească masiv în infrastructura militară din România, întărind astfel angajamentul față de securitatea flancului estic al NATO.