Asta mai lipsea

Raportul anual al Departamentului de Stat al SUA critică anularea alegerilor prezidențiale din România, modul de funcționare al presei și semnalează o creștere a incidentelor antisemite.

Documentul arată că anularea scrutinului din 2024 a fost percepută ca „o restrângere nejustificată a libertății de exprimare politică”, iar justificarea autorităților de la București, legată de o presupusă operațiune de influență rusă pe rețelele sociale, este pusă sub semnul întrebării.

Declarațiile lui Ilie Bolojan și problemele semnalate în presă

Potrivit raportului, decizia Curții Constituționale din 6 decembrie 2024 „a fost criticată ca interferență politică în alegeri și o restricție nejustificată asupra discursului politic de o natură și severitate fără precedent”.

Situația a fost comentată și de președintele României, Nicușor Dan, care a declarat la mijlocul lunii iulie:

„Încercările de implicare a unor forțe statale străine în alegerile din țara noastră din lunile precedente au fost pentru prima oară condamnate în declarații oficiale ale NATO și ale Uniunii Europene”.

Acesta a adăugat:

„Statul român trebuie să vină cu noi probe, pe măsură ce le descoperă, și ar fi trebuit să prevină ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024”.

Fostul președinte interimar, Ilie Bolojan, a descris anularea alegerilor din 2024 drept o situație excepțională care „nu a făcut bine nici societății, nici țării”. Potrivit acestuia, procesul electoral a fost afectat de interferențe externe, iar unele instituții au fost „prinse pe picior greșit”. Decizia Curții Constituționale a consemnat că întregul scrutin a fost viciat de „o campanie online agresivă” în favoarea unuia dintre candidați.

Raportul notează și probleme în funcționarea presei libere din România: lipsa transparenței privind proprietatea și finanțarea mass-media, control politic asupra politicilor editoriale și limitarea accesului jurnaliștilor la informații publice. Sunt menționate cazuri de hărțuire și amenințare a reporterilor, inclusiv episodul din 18 iulie, când DIICOT Caraș-Severin a emis o ordonanță împotriva jurnaliștilor RISE Project, ulterior anulată. De asemenea, este amintită reținerea activistei Angi Șerban pentru o postare considerată incitare.

Raportul american menționează și deficiențe în respectarea drepturilor angajaților, precum evitarea reprezentării sindicale, dificultatea de a demonstra concedierile abuzive, aplicarea inconsistentă a legislației muncii și lipsa resurselor pentru combaterea muncii nedeclarate, estimată la 29% din PIB. În ceea ce privește protecția copilului, documentul atrage atenția asupra aplicării insuficiente a legii privind munca minorilor, persistenței muncii copiilor în special în comunitățile rome și existenței unor căsătorii ilegale între minori.

Un alt punct evidențiat este creșterea acțiunilor antisemite, cu acte de vandalism împotriva lăcașurilor evreiești, mesaje fasciste afișate în spații publice și declarații cu caracter antisemit făcute de parlamentari. În plus, raportul amintește cazul dizidentului Gheorghe Ursu, subliniind că, Curtea Constituțională a respins recursul extraordinar împotriva achitării foștilor ofițeri de Securitate acuzați de moartea acestuia.

Pe lângă România, documentul aduce critici și unor state occidentale. Despre Germania, raportul afirmă că „situația drepturilor omului s-a deteriorat în cursul anului”, invocând „restricții asupra libertății de exprimare” și „crime sau amenințări motivate de antisemitism”. vicepreședintele SUA, JD Vance, a acuzat Berlinul și alți aliați europeni că „restricționează libertatea de exprimare și marginalizează partide precum AfD”. Raportul menționează totuși că guvernul german „a făcut pași credibili pentru a investiga și pedepsi oficialii implicați în abuzuri privind drepturile omului”.

În cazul Franței, sunt menționate „restricții grave privind libertatea de exprimare” și o „reapariție a actelor de antisemitism”. Marea Britanie este criticată pentru o nouă lege privind siguranța online, considerată de rețeaua socială X, deținută de Elon Musk, drept o amenințare la libertatea de exprimare.

Raportul pe 2024 a fost parțial redactat în timpul administrației Biden, dar modificat și restructurat sub administrația Trump, ceea ce a dus la eliminarea sau reducerea referințelor privind drepturile LGBTQI și la scurtarea capitolelor despre aliați precum Israel sau El Salvador. În cazul Israelului, nu este menționată criza umanitară din Gaza și numărul victimelor atacurilor israeliene. Sunt incluse însă critici la adresa unor state adversare ale administrației Trump, cum ar fi Brazilia sau Africa de Sud.

Fostul oficial al Departamentului de Stat din perioada Biden, Josh Paul, a comentat:

„Raportul demonstrează ce se întâmplă când agendele politice au prioritate asupra faptelor. Rezultatul este un produs mult abreviat, care seamănă mai mult cu o broșură de propagandă sovietică decât cu un document al unei democrații”.