Ilie Bolojan, despre măsurile pentru multinaționale: „O componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer”

Ilie Bolojan a declarat vineri că Guvernul ia în calcul introducerea de noi măsuri fiscale pentru multinaționale, dar a subliniat că acest lucru trebuie să fie bine fundamentat, cu ajutorul specialiștilor. Premierul a menționat că

„o componentă importantă a ANAF este componenta de prețuri de transfer, dar asta trebuie documentată, cu profesioniști”

. El a insistat că toate firmele care au activitate în România trebuie să plătească taxe acolo unde realizează profit.

Toate companiile, indiferent dacă sunt cu capital românesc sau străin, trebuie tratate la fel

„În mod evident, toate companiile care lucrează în România trebuie să achite taxe statului român, de unde fac profituri importante. Și trebuie să ne asigurăm de asta”

, a spus premierul. El a explicat că nu este vorba de a vâna un anumit tip de firme, ci de a garanta condiții egale pentru toți jucătorii din economie.

„Toate companiile, indiferent de capital, că sunt românești, că sunt străine, aici nu e vorba de acționa împotriva unui grup de companii, ci de a ne asigura de echitate în condiții de piață”, a completat acesta.

Un proiect de lege pe tema impozitării multinaționalelor, inițiat în 2023, a rămas blocat în Parlament. Propunerea, depusă de PNL, prevedea interzicerea deducerii cheltuielilor pentru „servicii de management, consultanță, asistență sau alte servicii” oferite de firme afiliate din afara României. Proiectul a fost adoptat de Senat, iar la acel moment s-a introdus și prevederea că deducerea unor tranzacții artificiale să fie sancționată cu o amendă de 200% din suma dedusă.

„Am depus un proiect de lege care să interzică clar externalizarea profitului pentru multinaționale, în baza unor cheltuieli de consultanță deductibile. Această problemă a rămas în continuare nereglementată, iar unii se fac că plouă când firme puternice din sectorul bancar, petrolier, pharma sau mari retaileri înregistrează profit ZERO și pierderi”

, declara în 2023 Florin Roman, unul dintre inițiatorii proiectului.

Surse politice susțin că acest proiect ar fi fost o alternativă la impozitul minim pe cifra de afaceri, introdus prin Legea nr. 296/2023 și aplicat din ianuarie 2024. Acest impozit a fost justificat public ca o soluție pentru a limita practicile de optimizare fiscală, dar criticii afirmă că a ajuns să afecteze și firme cu pierderi reale, care nu folosesc astfel de metode.

Premierul Bolojan a fost întrebat dacă acest proiect blocat în Camera Deputaților ar putea fi reactivat în viitoarele pachete fiscale. Acesta nu a exclus posibilitatea, dar a subliniat că este nevoie de propuneri solide:

„În măsura în care se vor face propuneri documentate, nu văd de ce nu le-am susține”.

A vorbit și despre nevoia de reguli economice clare, fără portițe pentru evitarea taxelor:

„Cu cât avem reguli mai clare în economie, care nu permit optimizări fiscale sau fuga de plata impozitelor, cu atât este mai bine”

Bolojan a adăugat că a existat în trecut o practică periculoasă, când politicieni propuneau un proiect în opoziție, iar după ce ajungeau la guvernare îl respingeau.

„Să știți că au fost cazuri în anii trecuți în care unii parlamentari au inițiat un proiect de lege într-un mandat când erau în opoziție și după ceva timp au ajuns la guvernare și au trebuit să voteze împotriva propunerii lor. Sper să nu ajung în această situație niciodată și dacă particip la un proiect să știu că îl votez în oricare din situații”, a spus el.

Tot în această logică, premierul a insistat că mecanismele de prețuri de transfer trebuie monitorizate mai strict. Acesta a reluat ideea că ANAF are deja o structură dedicată și că se lucrează la consolidarea acesteia, cu sprijinul specialiștilor. Fără măsuri clare și bine aplicate, România riscă să continue să piardă venituri importante de la companii care, deși au cifre mari de afaceri, nu declară profituri reale în țară.

În timp ce proiectul PNL e în continuare blocat în Camera Deputaților, USR a propus între timp eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Această propunere este înregistrată în prezent la Senat și are ca argument principal faptul că, deși a fost introdus ca o măsură împotriva optimizărilor fiscale, impozitul lovește și firmele productive, care nu practică astfel de inginerii financiare.

În documentul care însoțește inițiativa de eliminare a IMCA, se afirmă:

„Cu toate acestea, în realitate, IMCA se dovedește că afectează foarte grav nu doar acest tip de companii, ci și companiile productive care nu se angajează în astfel de practici, inclusiv companii care înregistrează pierderi reale și documentate contabil în mod corect”.

Până când aceste proiecte vor fi dezbătute sau adoptate, autoritățile rămân la nivelul declarațiilor privind combaterea optimizărilor fiscale și a externalizării profiturilor. Iar premierul a punctat clar:

„Trebuie să ne asigurăm că toate firmele plătesc taxe în România, acolo unde fac profit”.