Ilie Bolojan avertizeaza: „Asta ar insemna ca am ajuns cu spatele la zid”

Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă în legătură cu posibila creștere a taxelor în România, avertizând că, în lipsa unor măsuri clare din partea viitorului Guvern, românii ar putea fi nevoiți să suporte o povară fiscală mai mare.

De la Palatul Cotroceni, președintele interimar a spus că nu e vorba de diferențe de opinie, ci de „condiționări obiective” care, dacă nu sunt respectate, vor duce inevitabil la decizii nepopulare.

Avertisment în lipsa unor măsuri clare: risc de majorare a taxelor

Bolojan a explicat că totul depinde de cum va acționa noul Executiv: reducerea cheltuielilor, eliminarea risipei și eficientizarea colectării taxelor.

„Nu sunt opinii divergente, ci sunt niște condiționări. Trebuie să reducem cheltuielile pentru a nu mai risipi, e nevoie să încasăm taxele actuale. Dacă aceste lucruri nu se fac, se va ajunge la această situație. E posibil ca noul Guvern să fie pus în situația să nu acționeze în această ordine cronologică. Toate acestea înseamnă timp. Sper să nu ajungem în situația asta”, a spus Ilie Bolojan.

Totodată, a cerut Ministerului de Finanțe și Ministerului Fondurilor Europene să publice de urgență datele privind absorbția fondurilor europene și nivelul real al deficitului bugetar.

„Atât Ministerul de Finanțe, cât și Ministerul Fondurilor Europene să facă publice stadiul accesărilor europene, al deficitului. Să existe date publice. Atunci când nu se iau măsuri, riscul ca să fie afectate afacerea este destul de mare. Trebuie să regândească companiile orizontul pe termen lung”, a adăugat Bolojan.

El a punctat că lipsa de măsuri coerente creează incertitudine în mediul de afaceri, forțând companiile să își reevalueze planurile și strategiile.

Conform acestuia, doar o majoritate parlamentară stabilă poate oferi cadrul necesar pentru reforme eficiente și pentru atragerea încrederii investitorilor.

„Indiferent cine este premier dacă există majoritate și nu guvern minoritar, este un avantaj pentru capacitatea de reformă și pentru o încredere suplimentară pe care o au cei care investesc în țara noastră”, a explicat președintele interimar.

În continuarea mesajului său, Ilie Bolojan a exclus varianta unui acord cu Fondul Monetar Internațional, avertizând că o astfel de decizie ar marca un moment critic pentru România din punct de vedere financiar.

A precizat că, deși nu vorbește din postura unui posibil prim-ministru, consideră că este esențial ca țara să evite această soluție extremă.

„Vă dau un răspuns nu în ipoteza în care aș fi numit premier. Cred că pentru țara noastră este bine să evităm o astfel de situație pentru că asta ar însemna că am ajuns cu spatele la zid. E bine pentru cei cu funcții de conducere să evite această situație fiindcă ar aduce costuri mai mari și e bine să intervenim la timp”, a transmis el.

Președintele interimar a subliniat că România trebuie să reacționeze din timp și să implementeze măsuri care să evite deteriorarea finanțelor publice.

În opinia sa, apelarea la FMI ar crește costurile de finanțare externă și ar transmite un semnal negativ cu privire la stabilitatea economică a țării.

Pe fondul acestor declarații, fostul președinte Traian Băsescu a lansat un atac dur la adresa coaliției PSD-PNL, criticând vehement modul în care aceasta a acționat în perioada guvernării.

Într-un mesaj postat pe rețelele sociale, Băsescu a acuzat alianța că a funcționat ca o structură paralelă, fără suport constituțional, care a luat decizii majore în afara cadrului legal.

Fostul șef al statului a declarat că guvernele conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu au pus în aplicare hotărârile luate de această coaliție într-un mod „iresponsabil”, subminând buna funcționare a instituțiilor publice.

Criticile sale au vizat lipsa de transparență și absența unei baze legale pentru deciziile adoptate în timpul mandatului acestor guverne.

Declarațiile lui Ilie Bolojan și reacția lui Traian Băsescu scot în evidență tensiunile tot mai mari din spațiul politic și economic românesc, într-un moment în care viitorul Guvern va fi pus în fața unor decizii esențiale privind stabilitatea financiară a țării.