George Simion a depus contestație la CCR. Ce spun foștii președinți ai Curții

Nicușor Dan a câștigat turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, învingându-l categoric pe contracandidatul său, George Simion.

Deși liderul AUR a acceptat inițial rezultatul, felicitându-l public pe învingător, câteva zile mai târziu a revenit asupra deciziei și a anunțat că va contesta alegerile la Curtea Constituțională. Contestația a fost depusă oficial, iar CCR urmează să o analizeze joi, potrivit informațiilor transmise de Antena 3 CNN.

Contestație la Curtea Constituțională și acuzații grave din partea lui Simion

George Simion a susținut într-un mesaj video publicat pe rețelele sociale că alegerile prezidențiale ar fi fost afectate de nereguli majore. Fostul candidat AUR a vorbit despre „implicarea unor guverne străine” și o pretinsă „fraudă coordonată” care ar fi influențat rezultatul.

„Am depus contestația la Curtea Constituțională. Alegerile nu au fost corecte. Statul paralel a câștigat, dar nu vom tăcea. Vom cere anularea turului doi!” – George Simion

Mesajul său a surprins inclusiv o parte din susținători, având în vedere că în seara alegerilor recunoscuse rezultatul. Reacțiile din spațiul public nu au întârziat. Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a criticat în termeni duri această mișcare, catalogând-o drept un gest lipsit de substanță juridică:

„Asta mă miră și pe mine: după ce-l feliciți pe adversar și recunoști că te-a învins, să faci contestație la Curte… e complicată povestea.” – Augustin Zegrean

Zegrean a sugerat că gestul lui Simion are mai mult scop mediatic decât legal:

„Face ca să se bage în seamă. Lui asta-i place. Partidul să vorbească despre el, să înțeleagă că el e mare și tare.” – Augustin Zegrean

Mai mult, l-a ironizat pe liderul AUR, amintind o replică recentă:

„Am văzut aseară că spunea că el are fruntea lată. Deci, nu, nu cred că așa se poate câștiga o contestație la Curtea Constituțională.” – Augustin Zegrean

Simion nu s-a oprit la acuzațiile de fraudă electorală. În mesajul său video, a indicat direct guvernele Republicii Moldova și Franței, sugerând că acestea s-ar fi implicat în desfășurarea scrutinului. Nici de această dată nu a adus dovezi clare. Acuzele au fost respinse ferm de către oficialii vizați.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Republicii Moldova, Daniel Vodă, a intervenit public, negând orice implicare și criticând retorica liderului AUR:

„Numărul mare de oameni care au ieșit la vot arată cât de mult le pasă. Facem apel către actorii politici din România să evite acuzațiile nefondate și jignirile la adresa votanților din Republica Moldova.” – Daniel Vodă

Declarația transmisă de Daniel Vodă reflectă și o iritare tot mai vizibilă la Chișinău în fața discursurilor populiste venite din România. Autoritățile moldovene consideră că participarea masivă la vot a fost un act de voință democratică, nu rezultatul vreunei manipulări sau intervenții externe.

Oficialul a cerut explicit ca astfel de afirmații să înceteze, pentru a nu alimenta tensiunile dintre cele două state.

În ceea ce privește aspectul juridic al contestației, legea prevede condiții foarte clare pentru anularea unui tur de scrutin. Curtea Constituțională poate decide anularea alegerilor doar dacă sunt dovedite fraude semnificative, capabile să influențeze rezultatul final.

Augustin Zegrean a explicat în mod limpede acest criteriu legal:

„Legea spune că se pot anula alegerile dacă se dovedește că a fost o fraudă masivă care a modificat ordinea candidaților pe listă.” – Augustin Zegrean

În cazul de față, diferența mare de voturi dintre Nicușor Dan și George Simion reduce drastic șansele unei asemenea ipoteze.

De altfel, faptul că Simion și-a recunoscut înfrângerea imediat după închiderea urnelor compromite și mai mult soliditatea unei eventuale susțineri juridice.

Contestația depusă de AUR urmează să fie analizată de Curtea Constituțională joi, fără ca până în prezent să fi fost prezentate probe concludente care să confirme acuzațiile de fraudă sau amestec extern.

În lipsa unor astfel de dovezi, demersul este privit mai curând ca o mişcare de imagine, decât ca o acțiune fundamentată legal.

Între timp, atmosfera post-electorală rămâne tensionată, marcată de declarații inflamatoare și reacții instituționale ferme, într-un context în care regulile democratice cer dovezi, nu simple acuzații.

Curtea Constituțională va avea rolul de a tranșa, pe baza legii, dacă sesizarea depusă întrunește sau nu condițiile de anulare a unui proces electoral finalizat cu o victorie clară.