Scenariu de groază pentru România, în negocierile dintre Putin și administrația Trump. „Cea mai vulnerabilă poziție geo-strategică de după 1989”

Negocierile dintre administrația Trump și Rusia au avut un impact imediat, dar nu în direcția așteptată. Deși președintele Donald Trump și echipa sa au susținut că o convorbire telefonică cu Vladimir Putin ar putea duce la o pauză în atacurile asupra infrastructurii energetice, realitatea a contrazis rapid aceste speranțe.

La doar câteva ore după discuția oficială, forțele ruse au atacat o centrală electrică din Sloviansk, afectând grav alimentarea cu energie a orașului de 100.000 de locuitori. Drept răspuns, Ucraina a lovit instalațiile energetice din Krasnodar, escaladând și mai mult tensiunile.

Scenariu sumbru pentru România în negocierile dintre SUA și Rusia

Eforturile administrației Trump de a obține din partea Rusiei un armistițiu de 30 de zile sau măcar o încetare temporară a atacurilor asupra infrastructurii critice s-au dovedit inutile. În ciuda acestui eșec, negocierile dintre Washington și Kremlin vor continua în Arabia Saudită, unde se anticipează noi concesii făcute Rusiei fără beneficii clare pentru SUA sau aliații săi.

Principala temere la Kiev și în rândul aliaților Ucrainei este că administrația Trump va face noi cedări strategice în fața Moscovei. Recent, emisarul special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, a declarat că Washingtonul și Moscova discută despre accesul la porturile de la Marea Neagră și situația centralei nucleare de la Zaporizhzhia.

„Există regiuni pe care știm cu toții că rușii sunt concentrați. Există un reactor nuclear care furnizează destul de multă energie electrică Ucrainei. Trebuie să ne ocupăm de asta. Există acces la porturi. Există un potențial acord privind Marea Neagră”, a afirmat Witkoff, care a purtat negocieri la Moscova cu Putin, după ce a fost nevoit să aștepte opt ore înainte de a fi primit.

Această declarație a fost interpretată de oficialii de la Kiev ca un indiciu că Donald Trump ar putea lua în calcul cedarea Odessei către Rusia. Conform New York Times, această posibilitate este una dintre cele mai mari îngrijorări ale oficialilor ucraineni. Deși în timpul convorbirii telefonice dintre Trump și Putin nu s-a ajuns la un astfel de acord, subiectul ar putea reveni pe masă în întâlnirile din Arabia Saudită, așa cum a recunoscut și Vladimir Putin.

Dacă Odessa ar ajunge sub controlul Moscovei, Kremlinul ar putea extinde influența sa până la granița cu Republica Moldova și România, ceea ce ar schimba complet echilibrul geopolitic în regiune. În plus, în presa americană afiliată mișcării MAGA au apărut informații despre o posibilă retragere a trupelor americane din baza de la Mihail Kogălniceanu, ceea ce ar putea însemna o reducere drastică a prezenței SUA în zona Mării Negre.

„Încă de la victoria lui Trump din noiembrie spuneam că o posibilă retragere a americanilor din România este incertă, în condițiile în care Trump este un lider imprevizibil. Acum, această posibilitate a devenit o probabilitate, iar noi ca țară trebuie să ne pregătim, să luăm în considerare, chiar și cel mai pesimist scenariu.

În principiu, dacă Trump va recunoaște Crimeea, așa cum se tot vorbește, înseamnă că SUA nu mai are niciun interes la Marea Neagră. Asta pentru că Peninsula Crimeea este un adevărat „portavion geografic” la Marea Neagră, prin care Moscova poate exercita o presiune militară și geopolitică destul de puternică.

Asta poate reprezenta o mare, mare problemă pentru România. Dacă mai dă și Odessa, doamne ferește, atunci România se află într-o poziție extremă. Vorbim de cea mai vulnerabilă poziție geo-strategică de după 1989. Odessa ar însemna efectiv Transnistria și Republica Moldova, și granița cu România, pentru că dacă dai Odessa dai și Bugeacul. În plus, destabilizezi complet Ucraina. Fără acces la Marea Neagră e nulă, nu mai are principala poartă de export de cereale, poziția ei devine extrem de slăbită”, a declarat expertul în relații internaționale Cristian Dorobanțu, pentru Fanatik.

Acesta avertizează că România se află într-o poziție delicată, având în vedere că Rusia își crește influența în regiune.

„Cea mai vulnerabilă poziție pentru viitor a NATO ar fi pe flancul estic, și mai puțin în zona statelor baltice – Polonia. Eu cred că aici vor fi făcute presiuni pentru a face o joncțiune. Să vedem ce se întâmplă și în Serbia.

Dacă ne uităm pe o hartă a zonei, vedem că avem o Ungarie destul de ostilă, o Bulgarie incertă, avem o Grecie care se ocupă mai degrabă cu punerea la dispoziția lui Putin a unei flote fantomă pentru exportul de petrol și avem Turcia, cu interese uneori divergente. Și știm și în ce poziție a fost România recent, iar cu Rusia la graniță lucrurile se vor schimba complet”, a mai spus acesta, pentru Fanatik.

Într-o notă ironică, problema cedării porturilor de la Marea Neagră a fost menționată și în Parlamentul României, însă dintr-o direcție neașteptată – un deputat SOS România, partid al cărui lider, Diana Șoșoacă, este cunoscută pentru pozițiile sale pro-ruse.