Președintele interimar al României promulgă legi care permit doborârea dronelor intrate ilegal în spațiul aerian

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a promulgat recent două legi importante care vizează controlul spațiului aerian și desfășurarea misiunilor militare în timp de pace. Documentele urmează să fie publicate în Monitorul Oficial, pentru a produce efecte.

Prima lege, în special, se referă la capacitatea armatei de a doborî dronele care intră ilegal în spațiul aerian românesc.

„Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau poate fi preluat controlul asupra acesteia”

, se specifică în proiectul de lege.

Modalități de intervenție

Documentul prezintă două tipuri de modalități prin care militarii români vor putea interveni: noncinetice, care includ detectarea dronei, preluarea controlului sau neutralizarea prin dezactivarea funcțiilor de comandă/control sau de comunicații, și cinetice, care implică imobilizarea sau distrugerea dronei.

Dacă se petrece o astfel de situație, aceste măsuri vor fi luate de structurile din instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională sau de „structurile forțelor statelor aliate și partenere, în condițiile tratatelor la care România este parte și a înțelegerilor tehnice încheiate în acest sens, cu respectarea legislației române”. Acest lucru înseamnă că trupele NATO ar putea ajuta și ele la neutralizarea sau distrugerea acestor drone.

Desfășurarea misiunilor militare în timp de pace

Al doilea proiect de lege reglementează modul de desfășurare pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român. Aceasta prevede, printre altele, că pe timpul desfășurării misiunilor și operațiilor militare, pe teritoriul statului român, cu participarea forțelor armate străine, comandantului român desemnat să conducă misiunea sau operația militară îi pot fi transferate, sub diferite grade de autoritate, forțele armate străine participante, în limitele stabilite prin mesajul privind transferul de autoritate.

Ambele legi au fost contestate la Curtea Constituțională de către AUR, POT și SOS România, însă sesizările au fost respinse ca neîntemeiate, cu unanimitate, de către judecători.