Înmormântare Ion Iliescu: programul complet al funeraliilor. Ceremonii de stat cu onoruri militare și zi de doliu național

Ion Iliescu a fost înmormântat joi, 7 august 2025, într-un cadru oficial, cu onoruri militare și ceremonii de stat. Ziua a fost decretată doliu național printr-o hotărâre adoptată în ședință extraordinară de guvern, ca semn de respect față de cel care a fost primul președinte post-decembrist al României.

Sicriul său a fost depus miercuri în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni, unde au avut loc o ceremonie religioasă și Garda la Catafalc, în prezența oficialilor și a unor apropiați.

Controverse în ziua doliului național

Ceremoniile oficiale, amânate inițial cu câteva ore, au început joi dimineață la Palatul Cotroceni, unde au sosit personalități din politică, cultură și administrație, printre care Adrian Năstase, Viorica Dăncilă, Nicolae Văcăroiu, Petre Daea, Mugur Isărescu, Valer Dorneanu, precum și membri ai guvernului: Ilie Bolojan (premier), Marian Neacșu (vicepremier), Alexandru Rogobete (ministrul Sănătății) și Florin Manole (ministrul Muncii). Slujba religioasă a fost oficiată de Preasfințitul Timotei Prahoveanul și un sobor de preoți, începând cu ora 10:30.

Președintele României, Nicușor Dan, nu a participat la nicio etapă a înmormântării. Potrivit unor surse citate de Antena 3 CNN, deși se afla fizic în Palatul Cotroceni, acesta nu a ieșit din biroul său în timpul ceremoniei. Singura reacție oficială a venit printr-un mesaj publicat de Administrația Prezidențială:

„Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ‘90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte!”

Liderii USR au fost de asemenea absenți, susținând că se opun organizării funeraliilor de stat. Dominic Fritz, președintele USR, a declarat că decizia vine în memoria victimelor Revoluției și mineriadelor, considerând că nu se justifică onoruri naționale în acest caz. Poziția USR a fost criticat dur de PSD, care a acuzat opoziția de lipsă de respect. În paralel, mai multe grupuri civice au organizat un protest în Piața Universității.

Slujba de înmormântare s-a încheiat în jurul orei 11:45, iar sicriul cu trupul fostului președinte a fost scos din Palatul Cotroceni și transportat spre Cimitirul Militar Ghencea III. Pe traseul stabilit – Bulevardul Gheorghe Marinescu, Bulevardul Eroii Sanitari, Bulevardul Eroilor, Șoseaua Panduri, Bulevardul Geniului, Strada Răzoare și până în Drumul Cooperativei – au fost desfășurate gărzi de onoare. Sicriul a fost așezat pe un afet de tun, iar Marșul funebru a fost interpretat de Muzica Militară. Drapelul național a fost înclinat și s-a intonat Imnul Național.

Înmormântarea s-a desfășurat într-un cadru restrâns la Cimitirul Militar Ghencea III, în prezența familiei și a celor mai apropiați colaboratori ai fostului președinte. Garda de Onoare a Regimentului 30 Gardă „Mihai Viteazul” a prezentat ultimul onor, iar militarii au însoțit cortegiul până la mormânt, păstrând solemnitatea momentului.

Deși nu a participat, soția fostului președinte, Nina Iliescu, a transmis un mesaj discret, dar emoționant. Apropiații familiei au explicat că starea ei de sănătate nu i-a permis să fie prezentă la funeralii. Gelu Voican Voiculescu a declarat:

„Este acasă și nu va participa la înmormântare. Nu a fost la Cotroceni pentru că nu se simte bine cu sănătatea.”

Cu toate acestea, o coroană de flori albe a fost trimisă în numele său, însoțită de un bilet scris de mână:

„Odihnește-te în pace. Cu adâncă durere, Nina.”

Personalități politice precum Traian Băsescu și Emil Constantinescu au fost prezente atât la priveghiul de miercuri, cât și la ceremonia de joi. Klaus Iohannis a transmis familiei un mesaj personal, dar nu a participat la niciun moment al înmormântării. Sicriul fostului șef de stat a fost depus miercuri în Sala Unirii din Palatul Cotroceni, iar în acea seară a avut loc o ceremonie cu caracter religios și militar.

Drapelele au fost coborâte în bernă pe tot teritoriul țării, inclusiv pe clădirile oficiale, sedii de partide, instituții de învățământ, gări, aeroporturi și nave sub pavilion românesc. Programele televiziunilor și radiourilor au fost adaptate pentru această zi de doliu, iar evenimentele culturale programate anterior au fost modificate în acord cu momentul solemn.

Ion Iliescu a murit pe 5 august 2025, la ora 15:55, la vârsta de 95 de ani, după ce fusese internat timp de 57 de zile la Spitalul „Agrippa Ionescu” din Capitală. Suferea de cancer pulmonar și, în ultimele zile, starea sa s-a agravat, medicii constatând insuficiență respiratorie severă. A fost primul președinte ales democratic după 1989, având trei mandate: 1990–1992, 1992–1996 și 2000–2004.

În timpul mandatelor sale au fost puse bazele constituționale și instituționale ale României postcomuniste. Constituția din 1991 a fost adoptată sub conducerea sa, marcând începutul etapelor democratice ale țării. Totodată, Palatul Cotroceni a fost martorul multor momente politice definitorii din perioada tranziției, iar în aceste zile, același loc a găzduit ceremonia de rămas-bun.

Traseul final al cortegiului a inclus puncte importante ale Capitalei, fiind însoțit permanent de onoruri militare, iar ceremonialul religios și militar s-a încheiat odată cu coborârea sicriului în mormânt, pe acordurile Marșului funebru. România și-a luat astfel rămas-bun oficial de la cel care a condus-o în momente-cheie, într-o zi cu puternică încărcătură simbolică.