Ce făcea Nicușor Dan în timpul funeraliilor lui Ion Iliescu. Președintele României, marele absent de la ceremonia de la Cotroceni

Nicușor Dan, actualul președinte al României, s-a aflat la Palatul Cotroceni atât miercuri, cât și joi, în zilele funeraliilor fostului președinte Ion Iliescu, însă nu a participat la niciun moment public dedicat acestuia.

Potrivit Digi24.ro, șeful statului a fost în biroul său exact în perioada în care, în aceeași clădire, în Sala Unirii, avea loc ceremonia oficială în care a fost depus sicriul cu trupul neînsuflețit al lui Iliescu. De asemenea, președintele nu a fost prezent nici la slujba religioasă de la Biserica Cotroceni.

Absente și mesaje tăcute în zi de doliu național

Prezența fizică a președintelui într-un spațiu comun cu cel în care se desfășura o ceremonie funerară oficială, fără ca acesta să ia parte la eveniment, a fost remarcată și comentată.

„Decizia președintelui de a nu participa a fost, pentru mulți, surprinzătoare”

, notează sursa citată. Evenimentul, desfășurat în sediul Președinției, a fost văzut ca un moment oficial de continuitate instituțională, iar lipsa președintelui în exercițiu a generat reacții și întrebări în spațiul public.

Prezența șefului statului la funeraliile unui fost președinte nu este reglementată prin lege, dar este o practică uzuală în plan instituțional și protocolar. De altfel, precedența simbolică impune o astfel de prezență, mai ales atunci când evenimentul are loc chiar în Palatul Cotroceni. În acest caz, lipsa președintelui a fost remarcată inclusiv prin contrastul cu alți foști lideri politici care au participat la ceremonie, printre care și Emil Constantinescu, fost președinte al României, care a transmis un mesaj public de condoleanțe și a vorbit despre rolul istoric al lui Iliescu.

Alături de Nicușor Dan, și alți lideri politici importanți au lipsit de la ceremonii. Klaus Iohannis, fost președinte în perioada 2014–2024, a transmis doar un scurt mesaj de condoleanțe. Mircea Geoană, fost lider PSD și actual secretar general adjunct al NATO, nu a fost prezent și nici nu a transmis vreun mesaj. Relația sa cu Ion Iliescu a fost una tensionată, după ce Iliescu l-a numit în trecut

„prostănac”

, într-un moment public devenit celebru.

Kelemen Hunor, liderul UDMR, a fost și el absent fără nicio luare de poziție. Nici reprezentanții USR sau AUR nu au transmis mesaje oficiale. În cazul USR, absența poate fi pusă pe seama diferențelor ideologice, în timp ce AUR, partid cu o retorică anticomunistă, s-a abținut într-un mod considerat coerent cu mesajele sale politice anterioare.

Ceremonia a fost marcată de sobrietate, onoruri militare și prezența unor figuri politice importante, în special din zona social-democrată. Marcel Ciolacu, actualul premier și lider PSD, a ținut un discurs în care l-a descris pe Iliescu drept

„părinte fondator al partidului” și „garant al stabilității postdecembriste”.

. Alături de el s-au aflat Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, Cătălin Predoiu, Ilie Bolojan și Alexandru Rogobete. Din partea fostei administrații, Emil Constantinescu a fost printre puținii ex-președinți prezenți.

Au mai participat reprezentanți ai Armatei Române și ai Bisericii Ortodoxe Române, care au asigurat desfășurarea ceremonialului religios și a onorurilor militare conform protocolului. Aceștia au adus un plus de solemnitate momentului și au întărit caracterul oficial al evenimentului, desfășurat sub egida statului român.

Ion Iliescu a fost fondatorul PDSR, partid care ulterior a devenit PSD. Acest aspect explică prezența masivă a liderilor din zona guvernamentală și social-democrată, care l-au considerat pe Iliescu o figură cheie în istoria formațiunii. A fost omagiat ca fiind cel care a pus bazele actualei construcții politice și a contribuit la stabilizarea instituțiilor democratice în perioada postcomunistă.

Iliescu a fost președinte al României în două mandate întregi și un mandat parțial, conducând țara în perioada 1990–1996 și 2000–2004. A fost o figură centrală în primele decenii ale tranziției, iar imaginea sa publică a fost mereu marcată de controverse. Asocierile cu mineriadele și legăturile cu structurile fostului regim comunist au rămas teme sensibile în dezbaterea publică, iar percepția asupra sa a fost împărțită între cei care l-au văzut ca un stabilizator al haosului postdecembrist și cei care l-au acuzat că a frânat ruptura reală de trecutul totalitar.

În acest context, tăcerea lui Nicușor Dan și lipsa sa de la ceremonie au fost interpretate de mulți ca un gest simbolic. Președintele provine dintr-un curent politic născut din mișcările civice și de opoziție față de moștenirea politică a FSN-ului condus de Iliescu. USR, partidul fondat de Nicușor Dan, a fost construit pe ideea de reformă radicală a clasei politice și pe respingerea trecutului asociat cu corupția și stagnarea.

Evenimentul a scos în evidență nu doar raportarea diferită a generațiilor politice față de un fost lider al statului, ci și felul în care memoria lui Ion Iliescu este tratată de actorii politici actuali. De la participare și discursuri oficiale, până la absențe tăcute, fiecare gest a transmis un semnal despre relația dintre trecut și prezent în politica românească.