Ursulei von der Leyen îi dă o nou lovitură lui George Simion – Liderul aur e la pământ

Primul vot de cenzură împotriva Ursulei von der Leyen din ultimul deceniu a fost respins cu o majoritate covârșitoare în Parlamentul European, lăsând inițiatorul Gheorghe Piperea (AUR) fără sprijin real. Președinta Comisiei Europene a reacționat imediat după vot printr-un mesaj pe platforma X, în care a afirmat:

„Într-un moment de volatilitate și impredictibilitate la nivel global, Uniunea Europeană are nevoie de forță, viziune și capacitatea de a acționa. Avem nevoie ca toți să contribuim la rezolvarea provocărilor noastre comune. Împreună. Pe măsură ce forțe externe caută să ne destabilizeze și să ne dezbine, este de datoria noastră să răspundem în acord cu valorile noastre. Vă mulțumesc, și trăiască Europa”

Moțiunea AUR, doborâtă de 360 de voturi contra

Votul din plenul de la Strasbourg a adunat 553 de eurodeputați prezenți. Dintre aceștia, 360 au respins moțiunea, 175 au votat pentru și 18 s-au abținut. Propunerea venită din partea lui Piperea a fost sprijinită de europarlamentari din extrema dreaptă, din grupuri conservatoare și eurosceptice, care au acuzat Comisia de lipsă de transparență și abuzuri în perioada pandemiei. În special, acuzațiile vizau gestionarea achizițiilor de vaccinuri.

Președinta Comisiei Europene a respins acuzațiile, declarând în fața Parlamentului:

„Această moțiune este o tactică luată din cel mai vechi manual al extremiștilor, care polarizează societatea și erodează încrederea în democrație prin acuzații false”

Pentru ca moțiunea să fi trecut, era nevoie de o majoritate de două treimi din voturile exprimate și reprezentând o majoritate a celor 720 de mandate din Parlamentul European – adică minimum 361 de voturi. Chiar dacă șansele de reușită erau mici, momentul a scos la iveală tensiunile din interiorul UE și nemulțumirile legate de politica promovată de Comisie.

Înaintea votului, Ursula von der Leyen a încercat să calmeze spiritele promițând sprijin suplimentar pentru regiunile europene și ocolirea guvernelor naționale în alocarea fondurilor. Potrivit Politico:

„banii către regiuni vor continua să fie direcționați către autoritățile locale”

Totuși, unele grupuri politice nu s-au declarat mulțumite de aceste concesii. Socialiștii și liberalii au amenințat că s-ar putea abține de la vot, cerând menținerea Fondului Social European, destinat combaterii sărăciei și sprijinirii grupurilor vulnerabile. Europarlamentarul Mohammed Chahim a declarat:

„Dacă eliminați acest fond din buget, loviți Europa în inimă, și tot ce va rămâne va fi o Europă fără suflet”

Pe de altă parte, popularii europeni, prin vocea lui Siegfried Mureșan, au susținut poziția Comisiei, subliniind că păstrarea fondurilor pentru regiuni la nivel local este:

„o cerere importantă pentru Parlamentul European”

Un alt subiect de dispută este „formula Berlin”, prin care fondurile de coeziune sunt direcționate către regiunile mai puțin dezvoltate. Comisarul italian Raffaele Fitto și alți eurodeputați au cerut menținerea acestui mecanism.

Potrivit jurnaliștilor de la Politico, Ursula von der Leyen ar fi discutat anterior cu comisarul polonez pentru buget, Piotr Serafin, despre această alocare directă a fondurilor. Deși Serafin a negat că o astfel de întâlnire ar fi avut loc, surse apropiate susțin că propunerea ar fi fost prezentată informal în cadrul unei discuții private.

Deși oferta președintei Comisiei a fost văzută de unii ca un pas important, nu toți eurodeputații s-au declarat mulțumiți. Unii consideră că măsurile nu merg suficient de departe, mai ales în ceea ce privește protecția regiunilor defavorizate. Criticii susțin că o consolidare a puterii guvernelor naționale în gestionarea fondurilor ar putea adânci inegalitățile și ar slăbi democrația locală.

În acest context tensionat, comisara europeană pentru drepturi sociale, Roxana Mînzatu, a intervenit pentru a susține păstrarea Fondului Social European. Negocierile finale cu privire la buget urmează să aibă loc în weekend, iar presiunile sunt tot mai mari asupra Ursulei von der Leyen din partea diferitelor grupuri politice și comisari europeni.

Criza politică provocată de moțiunea de cenzură este legată și de scandalul „Pfizergate”, care vizează achiziția de vaccinuri în pandemie. Este pentru prima dată când Ursula von der Leyen, cunoscută pentru evitarea conflictelor directe, a fost pusă într-o poziție vulnerabilă în fața Parlamentului European.

Politico notează că, deși riscul real al demiterii era minim, situația reamintește de cazul din 1999, când Comisia Jacques Santer a fost forțată să demisioneze la scurt timp după ce moțiunea de cenzură a fost respinsă. Și atunci, sprijinul politic a fost retras ulterior.

Deși moțiunea inițiată de Piperea a fost învinsă clar, votul de joi reprezintă un avertisment. De exemplu, Manfred Weber, liderul grupului PPE, a cerut mobilizare totală pentru a arăta sprijinul față de von der Leyen, avertizând că:

„această moțiune vine din partea marionetelor lui Putin”

Mai important, moțiunea a demonstrat cât de ușor se poate lansa un atac formal împotriva Comisiei – doar 72 de semnături fiind necesare pentru declanșarea procedurii. Dacă în viitor un grup precum S&D sau Verzii ar decide să lanseze o astfel de acțiune, impactul politic ar putea fi mult mai serios, chiar și fără atingerea pragului de două treimi.

Un alt risc major pentru von der Leyen este pierderea sprijinului liberalilor și social-democraților. Fără aceștia, adoptarea unor măsuri importante ar deveni mult mai dificilă. Un exemplu este noua directivă privind returnarea migranților, contestată de stânga și considerată problematică inclusiv de liderul Danemarcei, Mette Frederiksen.

În aceste condiții, presiunea asupra președintei Comisiei Europene rămâne ridicată. Politico concluzionează că:

„s-ar putea să fie doar începutul”