Tanczos Barna: „Măsurile de îngheţare de salarii sunt temporare!” Când vor crește din nou veniturile bugetarilor și pensiile

Vicepremierul Tanczos Barna a anunțat că măsurile prin care s-au înghețat salariile și pensiile în sistemul public nu sunt definitive, ci doar temporare. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la Antena 3 CNN, unde Barna a precizat că doar eliminarea sporurilor va rămâne în vigoare pe termen lung.

El a lăsat de înțeles că veniturile ar putea fi majorate în a doua jumătate a anului 2026, dacă statul reușește să-și pună în ordine bugetul.

Măsurile de tăiere sunt considerate reversibile, dar sporurile nu se mai întorc

„Măsurile de îngheţare de salarii sunt măsuri temporare. Eliminarea de sporuri este o măsură definitivă. Dar îngheţarea şi neindexarea salariilor şi pensiilor este temporară. În cazul în care lucrurile se reechilibrează în 2026 văd posibilă o indexare undeva în a doua parte a anului viitor”,

a explicat vicepremierul. În continuare, acesta a subliniat că e nevoie de cel puțin 12 luni pentru ca bugetul statului să își revină, dar cu condiția să apară măsuri concrete pentru susținerea producției interne.

„România are nevoie de cel puţin un an pentru reaşezarea echilibrului fiscal-bugetar cu condiţia să avem şi măsuri de susţinere a economiei“

a completat Barna. Deși a menționat o posibilă indexare în a doua jumătate a anului viitor, vicepremierul nu a dat garanții clare și a lăsat deschisă opțiunea în funcție de evoluțiile financiare ale țării.

Discuția despre relansarea veniturilor vine în contextul în care statul a aplicat măsuri dure în 2024 pentru a ține în frâu cheltuielile publice. Tăierile de sporuri și înghețarea salariilor și pensiilor au fost printre cele mai criticate decizii ale Guvernului, afectând sute de mii de angajați și pensionari din sectorul public.

Barna a sugerat că soluția pentru ieșirea din blocajul fiscal actual nu este consumul, ci o relansare bazată pe producție, export și investiții. România trebuie, în opinia sa, să își schimbe direcția în ceea ce privește dezvoltarea economică.

El a atras atenția că modelul bazat pe consum, care a funcționat în ultimii zece ani, nu mai poate susține economia pe termen mediu.

„Cererea şi consumul au crescut mult mai repede decât producţia internă. Decalajul dintre cele două a fost acoperit de importuri”

a declarat vicepremierul în același interviu. Acest dezechilibru a dus la un deficit comercial crescut și la o dependență mai mare de bunurile din import.

Barna spune că direcția trebuie schimbată și că accentul trebuie pus pe creșterea producției românești, nu pe încurajarea cheltuielilor populației. Potrivit lui, un nou ciclu economic ar trebui să se bazeze pe susținerea capacității de producție interne și pe dezvoltarea exporturilor.

„Noi trebuie să avem grijă ca producţia internă să crească suficient de mult, să avem capacitate de export, să echilibrăm şi balanţa comercială”

a spus acesta.

Tot în această logică, vicepremierul a reluat ideea că sprijinul statului trebuie direcționat spre sectoarele productive, nu spre menținerea unui nivel ridicat de consum. El a insistat că România are potențial de creștere, dar cu o strategie diferită față de perioada anterioară.

Progresul economic ar putea veni, în opinia sa, din investiții și măsuri clare de relansare a industriei și agriculturii autohtone.

Chiar dacă nu a detaliat ce tipuri de măsuri concrete sunt vizate, Tanczos Barna a transmis că doar printr-un efort comun, din partea statului și a mediului economic, se poate restabili echilibrul financiar.

Oficialul a transmis că este nevoie de răbdare și disciplină bugetară până când se vor vedea primele rezultate și a sugerat că anul 2026 va fi un punct de cotitură pentru relansarea veniturilor bugetarilor și pensionarilor.