Ilie Bolojan a plafonat sporurile în patru ministere. Un funcționar de la Fondurile Europene câștiga cu 110% peste salariul de bază: „Avea 13.400 de lei net”

Ilie Bolojan a anunțat o măsură semnificativă pentru reducerea cheltuielilor bugetare, stabilind plafonarea sporurilor în patru ministere, printre care și Ministerul Fondurilor Europene. În această instituție, funcționarii au beneficiat de stimulente și sporuri care duceau salariile lor nete până la 13.400 de lei, depășind chiar venitul unui ministru.

Măsura face parte dintr-o reformă salarială care vizează reducerea discrepanțelor și controlul cheltuielilor din administrația publică.

Ilie Bolojan a plafonat sporurile în patru ministere

Ilie Bolojan a explicat că în Ministerul Fondurilor Europene, funcționarii reușeau să ajungă la venituri impresionante prin acumularea de stimulente și sporuri. „Avem câteva ministere, patru – unul este Ministerul Fondurilor Europene, care are peste 2.000 de angajaţi, deci o armată de oameni, care au reuşit în aceşti ani să-şi optimizeze câştigurile. Cum? Şi-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene: 50%. Peste acest stimulent şi-au mai dat un spor de fonduri europene de 45%. Peste acest spor şi peste stimulent şi-au mai dat un spor de condiţii vătămătoare de 15%. Au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public în general. Şi gândiţi-vă că un funcţionar de execuţie la acest minister avea 13.400 de lei net. Mai mult decât un ministru din Guvernul României”, a spus Bolojan.

Premierul Bolojan a subliniat că măsura nu ar fi fost necesară dacă absorbția fondurilor europene și gestionarea proiectelor ar fi fost mai eficiente. Potrivit acestuia, un director din cadrul ministerului avea un salariu de 21.500 lei net, ceea ce reprezenta o sumă considerabilă. „Un director avea un salariu de 21.500 de lei net. Această corecţie care a fost făcută, sigur că le-a scăzut din câştiguri, le va scădea. Dar gândiţi-vă câţi oameni din sectorul privat care lucrează din greu pe o funcţie de execuţie câştigă acest salariu net. Şi atunci nu o să mai ia 13.400, o să ia 10.500, deci oricum mai mult de 2.000 de euro net şi trebuie să-şi facă datoria. Dar nu mai puteam continua în felul acesta cu cascada de sporuri care se aplicau unele peste altele”, a adăugat premierul.

În acest context, Bolojan a făcut apel la controlul cheltuielilor și a subliniat că măsurile de reformă sunt necesare pentru a corecta sistemul de salarizare care a devenit ineficient în multe ministere și companii de stat.

Prin plafonarea sporurilor, Bolojan a clarificat că măsura vizează nu doar Ministerul Fondurilor Europene, ci și alte trei ministere, în care sistemul de sporuri ajunsese la un nivel nesustenabil. Aceste sporuri și stimulente, adunate peste salariile de bază, au creat un sistem inechitabil și de multe ori disproporționat față de mediul privat, ceea ce a determinat necesitatea intervenției Guvernului. Funcționarii din aceste ministere, care în mod normal câștigau mult mai mult decât alți angajați din sectorul public, vor simți o scădere semnificativă a veniturilor în urma acestei plafonări.

„Dar nu mai puteam continua în felul acesta cu cascada de sporuri care se aplicau unele peste altele şi gândiţi-vă că aceste măsuri sunt luate pentru patru ministere. Dar în multe companii de stat, în multe structuri, acest sistem de salarizare a fost scăpat de sub control şi el trebuie corectat”, a subliniat premierul. Bolojan a recunoscut că, deși această măsură va aduce scăderi salariale pentru funcționarii din ministerele afectate, ajustările sunt necesare pentru corectarea unui sistem care a generat inegalități între angajații sectorului public.

În acest context, Guvernul nu a făcut excepție de la aplicarea unui regim de austeritate pentru administrația publică, urmărind să echilibreze bugetul și să reducă presiunea fiscală. Implementarea acestor măsuri face parte dintr-un plan mai amplu de reformă, care include și alte reglementări destinate să corecteze abuzurile în gestionarea fondurilor publice și să îmbunătățească eficiența administrativă.

Așadar, chiar dacă aceste modificări vor avea un impact asupra veniturilor funcționarilor, Guvernul își exprimă intenția de a reforma sistemul de salarizare și de a asigura un echilibru mai corect între salariile din sectorul public și resursele financiare disponibile, punând accent pe un management mai eficient al fondurilor publice.