Ilie Bolojan pune tunurile pe pensiile speciale

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că pensiile speciale vor fi reformate în perioada următoare, cel mai târziu în cadrul celui de-al doilea sau al treilea pachet de măsuri adoptate de Guvern.

Acesta a explicat că „România este singura țară din lume care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani, cu o pensie medie de 5.000 euro, care este cam de nouă ori mai mare decât pensia medie din România”, în timp ce cetățenii obișnuiți ajung la pensie abia la 65 de ani. Bolojan a precizat că acest sistem produce dezechilibre sociale majore și că „ideea că această măsură se aplică până în 2060 și ceva nu stă în picioare”.

Reforma, inclusă în jaloanele PNRR și asumată față de UE

Într-un interviu acordat postului Pro TV, Ilie Bolojan a precizat că această reformă e nu doar o obligație față de Bruxelles, dar și o necesitate pentru societate:

„Vom ataca și problema pensiilor speciale, pentru că nu doar că este un jalon, deci o obligație în raport cu Comisia Europeană și cu finanțările pe care le primim și este pur și simplu o necesitate socială.” – Premierul Ilie Bolojan

El a atras atenția că sistemul actual nu doar că produce nedreptăți, dar afectează și calitatea actului de justiție:

„Pentru că atunci când un om este la maturitatea profesională, îl trimit la pensie.” – Ilie Bolojan

Premierul a subliniat că eliminarea magistraților cu experiență din sistem este o pierdere pentru justiție:

„În loc ca de la 48 până la 60 de ani, de exemplu, să aibă 12 ani de punere în valoare a experienței pe care a cumulat-o, noi continuăm cu această măsură. Va trebui să o corectăm. E un aspect care ține de o minimă justiție socială și de un minim respect pentru cetățenii țării noștri.” – Ilie Bolojan

Reforma e una dintre cerințele Uniunii Europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar nerespectarea angajamentului poate duce la pierderea unor fonduri importante pentru investiții și dezvoltare. Potrivit experților în politici publice, pensiile speciale generează nu doar cheltuieli uriașe la buget, ci și frustrare în rândul angajaților care contribuie zeci de ani pentru o pensie modestă.

Bolojan a punctat că sistemul actual nu poate continua în această formă, în condițiile în care „judecători care ies la pensie la 48 de ani cu 25.000 de lei pe lună într-o țară în care pensia medie abia atinge 2.000-2.500 de lei” reprezintă o anomalie pe care Guvernul intenționează să o corecteze. Această realitate creează o prăpastie între categoriile profesionale și alimentează neîncrederea populației în sistemul public.

Guvernul are în vedere o reformă axată pe criterii clare de echitate și sustenabilitate, în încercarea de a readuce echilibrul într-un sistem dezechilibrat de ani de zile. Bolojan consideră că pensionările timpurii reduc eficiența sistemului de justiție și că este nevoie de cadre experimentate care să rămână active cât mai mult timp.

„Aceasta este un lucru care nu mai poate continua”, a repetat premierul, făcând referire la faptul că actuala lege permite menținerea acestui sistem până în 2060. În opinia sa, o astfel de proiecție nu mai este acceptabilă în condițiile actuale.

Specialiștii atrag atenția că orice tăiere arbitrară poate produce noi tensiuni, așa că reforma trebuie gândită cu atenție, pentru a construi un sistem uniform, în care toți cetățenii să beneficieze de reguli egale. Nu este suficient să elimini privilegiile, ci să înlocuiești sistemul cu un cadru clar, coerent și aplicabil tuturor.

Ilie Bolojan, cunoscut pentru stilul său pragmatic din administrația locală, încearcă să aplice aceleași principii la nivel guvernamental. Deși subiectul pensiilor speciale este unul extrem de sensibil din punct de vedere politic, premierul pare hotărât să-l abordeze direct:

„Va trebui să o corectăm.” – Ilie Bolojan

Reforma se va face, potrivit declarațiilor oficiale, în etape, începând cel târziu cu al doilea sau al treilea pachet legislativ, într-un cadru mai larg de măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor publice și reducerea inechităților.

Guvernul își asumă în mod deschis o intervenție asupra unuia dintre cele mai controversate domenii ale sistemului bugetar din România.