Câți bani ni se vor reține la bugetul de stat dacă retragem 1.000 de lei sau 2.000 de lei de la bancomat, în cazul în care va fi implementată „taxa universală”

În cazul în care „taxa universală” va fi pusă în practică, orice tranzacție financiară – inclusiv retragerile de la bancomat – va fi impozitată automat, indiferent de sumă sau scop. Asta înseamnă că, de exemplu, dacă scoatem 1.000 de lei din cont, statul ar putea reține 2 lei, iar dacă retragem 2.000 de lei, pierdem 4 lei direct în favoarea bugetului de stat.

Taxa s-ar aplica automat, la orice mișcare de bani, inclusiv plăți cu cardul, transferuri bancare sau cumpărături online, fără a fi nevoie de aprobări sau proceduri birocratice.

Valoare mică, aplicare largă, colectare automată

Mecanismul este gândit astfel încât să fie imposibil de ocolit. Băncile și procesatorii de plăți ar reține automat taxa de fiecare dată când banii se mișcă – un sistem similar cu cel al comisioanelor bancare. Deși suma este infimă la prima vedere, aplicarea ei constantă și generalizată ar putea aduce la buget peste 50 de miliarde de lei pe an, potrivit calculelor făcute de oameni de afaceri citați de Profit.ro. Tot ei susțin că nivelul foarte scăzut al taxei o face mai ușor de acceptat de către populație, fără să provoace reacții puternice de respingere.

Valoarea acestei micro-taxări ar fi stabilită procentual – exemplul cel mai des menționat este de 0,2%. Asta înseamnă că pentru fiecare mie de lei mutați dintr-un cont în altul, din portofelul electronic sau prin card, suma care ar merge la buget ar fi de 2 lei. Extinsă la nivelul întregii economii, chiar și o astfel de taxă minusculă ar avea un efect considerabil.

„Este o taxă infimă, dar colectată de peste tot. Și dacă e colectată corect, aduce venituri fără să creeze o presiune mare asupra contribuabilului”

, au transmis antreprenorii care susțin ideea.

Un alt avantaj invocat de susținătorii acestei măsuri este faptul că aplicarea ei nu ține cont de sursa banilor sau de natura tranzacției. Indiferent că este vorba despre salarii, pensii, plăți între firme sau cumpărături online, taxa se aplică identic, fără excepții. Astfel, spun aceștia, se elimină și o parte importantă din evaziunea fiscală, pentru că orice ban care circulă prin sistemul bancar generează automat o contribuție la buget.

„Taxa universală are un caracter echitabil, pentru că toți contribuie proporțional cu mișcarea lor financiară. Nu contează dacă ești angajat, pensionar sau antreprenor, fiecare plătește în funcție de cât circulă banii prin conturi”

, se mai arată în explicațiile oferite de mediul de afaceri.

Pe lângă beneficiile de ordin bugetar și administrativ, se mai subliniază că această metodă de colectare e mult mai simplă decât sistemele clasice de taxe și impozite. Statul nu mai trebuie să urmărească fiecare cetățean sau firmă în parte, pentru că banii se colectează automat din tranzacții, fără nicio birocrație suplimentară.

„Este un sistem care merge singur, fără ANAF, fără controale, fără notificări și fără declarații complicate”

, susțin promotorii măsurii.

Cu toate acestea, în ciuda potențialului financiar, implementarea unei astfel de taxe nu este lipsită de provocări. Ar fi nevoie de o infrastructură digitală perfect funcțională, de colaborare între toate băncile și procesatorii de plăți, dar și de modificări legislative serioase care să reglementeze acest nou tip de taxare.

În plus, orice schimbare care afectează direct banii din buzunarul oamenilor va genera discuții. Chiar dacă suma e mică, impactul asupra populației este real, iar ideea că fiecare leu care se mișcă este taxat ar putea stârni îngrijorare.

Pentru moment, taxa universală rămâne o propunere, dar este susținută de o parte consistentă a mediului de afaceri, care consideră că ar putea echilibra bugetul fără să apese greu pe umerii contribuabilului.