Analiza alegerilor prezidențiale din 2025: România în fața unui regim hibrid

Economistul Paul Dragoș Aligică, profesor universitar la Universitatea București, a încheiat și trimis recent o analiză detaliată asupra ultimelor alegeri prezidențiale din România. Analiza, solicitată de Geopolitical Intelligence Services, a fost intitulată: ‘THE ROMANIAN 2025 ELECTION REBOOT: ROMANIA’S HYBRID REGIME FACELIFT’.

Regim hibrid în România

În opinia lui Aligică, alegerile recente nu au avut loc într-o democrație funcțională, ci au fost organizate și executate într-un regim hibrid. Această afirmație schimbă semnificativ natura exercițiului electoral și semnificația evenimentelor în care fiecare dintre noi a primit un rol de jucat.

Professorul a subliniat faptul că cei care au orchestrat alegerile nu ar fi trebuit să creeze o situație în care oricare dintre cei doi candidați, odată ajuns în postura de câștigător, să fie pus într-o poziție conflictuală față de unul dintre cei doi mari piloni ai arhitecturii de securitate și guvernanță ai României. În opinia sa, România nu ar fi trebuit să fie pusă în poziția de a alege între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii.

Consecințele alegerilor

Consecințele acestor alegeri sunt deja vizibile și grave, atât la nivel intern, cât și extern. Pe plan extern, România este percepută în marile capitale occidentale nu ca un partener stabil și predictibil, ci ca un spațiu instabil și imprevizibil. Pe plan intern, introducerea și cultivarea unui fals binar geopolitic a făcut daune majore țesutului democratic și coeziunii sociale.

‘Introducerea și amplificarea unui clivaj geopolitic artificial, care – chiar presupunând că ar fi avut vreo urmă de realitate în societatea românească – nu trebuia sub nicio formă să devină clivaj definitoriu al alegerilor’, a afirmat Paul Dragoș Aligică.

În loc să avem o dezbatere matură despre calitatea guvernării, despre statul de drept, despre performanță și despre reforme, cetățenii au fost împinși într-o alegere caricaturală, în care întrebarea reală – ‘cum vrem să fim guvernați?’ – a fost înlocuită cu ‘de cine ești mai loial, de Bruxelles sau de Washington?’.

Prin urmare, ceea ce s-a întâmplat nu este doar o greșeală strategică. Este un act de iresponsabilitate istorică care va avea consecințe durabile asupra statutului României în lume, asupra echilibrului său intern, și asupra modului în care generațiile viitoare vor înțelege ce înseamnă democrația, suveranitatea și alegerea liberă.