OSCE identifica retorica ostila si comportament neautentic online in alegerile prezidențiale din România

În cadrul celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale repetate din România, Organizația pentru Securitate și Cooperare Europeană (OSCE) a constatat că libertățile fundamentale de întrunire și asociere au fost respectate. Totuși, au fost identificate anumite probleme care au afectat procesul electoral.

Problemele identificate

Retorica defăimătoare, mass-media părtinitoare și comportamentul neautentic online persistent, alături de lacunele de reglementare și răspunsurile fragmentate din partea instituțiilor, au limitat șansa alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză și au afectat încrederea publicului, au declarat observatorii internaționali.

Misiunea comună de observare a alegerilor a Biroului OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR) și a Adunării Parlamentare a OSCE (AP OSCE) a constatat că pregătirile tehnice pentru turul doi au fost profesioniste și eficiente, în ciuda lipsei continue de transparență în activitatea administrației electorale.

Deficiențe în perioada dintre tururi

Perioada dintre primul tur și începerea campaniei din turul doi nu a fost reglementată; în practică, candidații și partidele politice și-au reluat campania imediat, materialelor politice lipsindu-le etichetarea oficială, iar radiodifuzorii difuzând conținut electoral nemarcat. Mai mulți candidați din primul tur și partide politice au susținut public un candidat, dar unii nu au fost siguri cu privire la activitățile permise legal atunci când au susținut candidatul în perioada oficială de campanie, având un impact asupra participării politice.

Comportamentul neautentic online, care vizează amplificarea sau suprimarea mesajelor candidaților, împreună cu părtinirea arătată de presă, au limitat șansa alegătorilor de a face o alegere în cunoștință de cauză, a declarat Eoghan Murphy, șeful misiunii de observare a ODIHR. A existat o creștere substanțială a cazurilor de dezinformare și comportament neautentic raportate; platformele au eliminat în mod proactiv o parte din conținutul online, dar o mare parte a acestuia a rămas accesibil, iar transparența activităților lor a fost limitată.

La rândul lor, autoritățile au răspuns public cazurilor de dezinformare și au răspuns unui număr mare de plângeri legate de campania online. Cu toate acestea, capacitatea limitată a platformelor și a autorităților de a răspunde suficient unui astfel de comportament a avut un impact negativ asupra încrederii publicului.