Recurs împotriva suspendării hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, judecat de Înalta Curte de Casație și Justiție

Recurs împotriva suspendării hotărârii CCR

Înalta Curte de Casație și Justiție, începând cu ora 16.00, a început judecarea recursului împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești, prin care a fost suspendată hotărârea CCR de anulare a alegerilor prezidențiale din 2024. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Curtea Constituţională a României, cât și alte două persoane fizice care nu figurează ca părţi în dosar au formulat recursul împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești. Judecătorul Adrian Vasile a admis, joi, o cerere prin care se solicita suspendarea hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 de anulare a alegerilor prezidenţiale. „

Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei.

” potrivit minutei deciziei.

Curtea Constituțională, garant al supremației Constituției

Curtea Constituțională a României, în calitate de garant al supremației Constituției, a transmis un comunicat prin care face cunoscute motivele care stau ca bază pentru recursul formulat. „

Curtea Constituțională a României, în calitate de garant al supremației Constituției, a declarat recurs împotriva sentinței pronunțate în data de 24 aprilie 2025 de Curtea de Apel Ploiești, Secția de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr.301/42/2025, prin care a fost anulată și suspendată executarea Hotărârii Curții Constituționale nr.32/2024.

” după cum reiese din documentul transmis de CCR. Curtea Constituțională a urmărit restabilirea cât mai urgentă, a ordinii constituționale, respectul deplin și neechivoc pentru deciziile și hotărârile sale și eliminarea din ordinea juridică a oricăror interpretări juridice eronate și a aplicării cu rea-credință a legii. „

Justiția se înfăptuiește în numele legii, și nu potrivit convingerilor, percepțiilor sau opiniilor personale ale judecătorului.

” reiese din documentul transmis de CCR.