Motivarea deciziei de anulare a hotararii CCR privind alegerile: Cetatenii tratati ca alienati mintal

Judecătorul Alexandru Vasile de la Curtea de Apel Ploiești a motivat recent decizia prin care a anulat hotărârea Curții Constituționale a României (CCR) privind anularea alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024. El susține că CCR ar fi acționat „în mod abuziv” atunci când s-a autosesizat din oficiu în legătură cu procesul electoral, încălcând prevederile legale și Constituția.

Detalii despre motivarea deciziei

Potrivit motivării, „Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art. 146 lit f) din Constituţie, sesizându-se din oficiu, deşi art. 10 din Legea nr. 47/1992 prevede expres că sesizarea trebuie făcută în scris şi motivat”. De asemenea, judecătorul susține că CCR a acționat tardiv, dincolo de termenul în care ar fi fost posibilă anularea alegerilor, în condițiile în care, anterior, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, validase oficial rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale.

„Reclamanta arată că Dreptul său de cetăţean cu drept de vot a fost vătămat prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, pentru că votul său valabil exprimat în turul I din data de 24 noiembrie 2024 a fost anulat, fiind împiedicată să îşi exprime votul în turul al II-lea din 6 decembrie 2024, prin aplicarea ştampilei „votat” pe unul din cei doi candidaţi care fuseseră validaţi prin Hotărârea CCR nr. 31, ca şi cum ar fi fost un cetăţean lipsit de drepturile electorale, deşi nu este în ipoteza prevăzută de art. 36 alin. (2) din Constituţia României, iar art. 53 alin. (1) din Constituţia României prevede că restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi se poate face numai prin lege. Susţine reclamanta că, în mod indirect şi ilegal, prin Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024, a cărei anulare o solicită, a fost încadrată, împreună cu toţi cetăţenii români cu drept de vot, în categoria prevăzută de art. 36 alin. (2) din Constituţia României, adică în categoria debililor sau alienaţilor mintal, pușilor sub interdicţie sau condamnaţilor la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre definitivă, fiind batjocoriţi, înjosiţi şi umiliţi, ca persoane care nu merită să-şi exercite dreptul de vot.”

Impactul asupra dreptului de vot

Reclamanta susține că, prin aplicarea hotărârii CCR, alegătorii români ar fi fost tratați ca persoane „lipsite de drepturi electorale”, fiind asimilați cu „alienații mintal” sau „condamnații” excluși de la vot prin hotărâri judecătorești definitive. Aceasta arată că nu numai că i s-a restrâns, acesteia și celorlalți cetățeni cu drept de vot, dreptul fundamental de a alege unul dintre cei doi candidați validați prin Hotărârea CCR nr. 31 din 2 decembrie 2024, prin hotărârea nelegală a CCR și nu prin lege, dar practic acest drept s-a anulat definitiv pentru alegerile prezidențiale.

Decizia judecătorului din Ploiești de anulare a hotărârii CCR a generat multe discuții și controverse, iar procurorii au atacat decizia pronunțată de Curtea de Apel Ploiești privind anularea anulării alegerilor prezidențiale. În acest moment, situația rămâne incertă, cu multe întrebări rămase fără răspuns.