S-a descoperit o problemă gravă pentru întreaga omenire: Cea mai importantă resursă a plantei este contaminată cu metale grele

Între 14% și 17% din terenurile arabile de pe glob sunt contaminate cu cel puțin un metal greu, iar această formă de poluare ar putea afecta sănătatea a până la 1,4 miliarde de oameni, potrivit unor cercetători citați de AFP, informează Agerpres.

Terenurile arabile ale lumii sunt contaminate cu metale grele

„între 14% şi 17% dintre terenurile arabile ale lumii sunt contaminate cu cel puţin o substanţă din categoria metalelor grele, o poluare ce prezintă un risc pentru sănătatea a până la 1,4 miliarde de oameni”,

au avertizat săptămâna aceasta oamenii de ştiinţă, transmite AFP, informează Agerpres.

Un studiu recent apărut în revista „Science” oferă o privire nouă asupra fenomenului contaminării solului cu metale grele. Cercetătorii au realizat o meta-analiză folosind peste 796.000 de mostre de sol provenite din studii anterioare, completată cu algoritmi pentru analiză automată a datelor. Au fost eliminate din analiză eşantioanele provenite din zone despre care se știa deja că sunt afectate, tocmai pentru ca rezultatele să reflecte situația la scară largă.

Studiul a fost coordonat de Deyi Hou, expert în științele mediului la Universitatea Tsinghua din China. Echipa sa a analizat datele din zone unde cel puțin unul dintre cele șapte metale testate, precum arsenicul sau cadmiul, depășea limitele acceptate pentru utilizare agricolă și siguranța umană. Cercetarea a urmărit identificarea regiunilor cele mai expuse riscurilor.

Metalele grele, chiar și în cantități reduse, pot fi toxice pentru oameni, animale și plante, intrând în lanțul trofic și afectând ecosistemele prin apă sau alimente. Conform calculelor făcute cu ajutorul inteligenței artificiale, între 900 de milioane și 1,4 miliarde de persoane ar trăi în zone considerate cu risc crescut din cauza contaminării solului.

Cauzele poluării sunt atât naturale, cum ar fi prezența metalelor în structura geologică a solului, cât și de natură umană, precum scurgerile provenite din activități industriale, agricultură sau minerit. Autorii studiului atrag atenția că, în multe zone ale lumii – mai ales în Africa – lipsa unor date suficiente limitează capacitatea de a implementa măsuri eficiente pentru combaterea riscurilor.

„Adevărata amploare a poluării globale a solului” ar putea „depăşi cu mult ceea ce este prezentat de autori, din cauza disponibilităţii limitate a datelor şi a unei subestimări probabile”,

a declarat Wakene Negassa, specialist în chimia solului la Institutul James Hutton din Scoţia.

Autorii subliniază că deși studiul nu oferă suficiente date pentru a trasa politici clare în regiunile deficitare în informații, rezultatele ar trebui să fie privite ca un semnal de alarmă. Ei sugerează că acestea ar trebui

„să servească drept avertisment pentru factorii de decizie şi fermieri”

, în loc să fie folosite direct pentru implementarea de programe specifice de intervenție.

Pentru a determina gradul de contaminare, cercetătorii s-au concentrat pe prezența a șapte metale: arsenic, cadmiu, plumb, crom, cupru, zinc și nichel. Dacă măcar unul dintre acestea era în cantitate mai mare decât pragurile stabilite pentru siguranța agricolă și umană, solul era considerat contaminat. În unele cazuri, mostrele au relevat prezența a două sau mai multe metale în exces.

Această contaminare este periculoasă nu doar pentru oamenii care locuiesc în apropierea terenurilor afectate, ci și pentru producția agricolă. Plantele cultivate pe astfel de soluri pot absorbi metalele grele și le pot transmite consumatorilor, ducând în timp la probleme de sănătate. Totodată, fauna care se hrănește cu vegetație contaminată sau care bea apă din surse afectate poate fi expusă riscurilor toxice.

În cadrul studiului, s-a constatat că zonele cele mai afectate sunt cele din apropierea marilor orașe sau din regiunile industrializate intens. Totodată, cercetătorii au menționat că poluarea cu metale grele nu este un fenomen izolat și că tendința este una globală, ceea ce o transformă într-o problemă ecologică de amploare.

Deși unele regiuni din Asia și Europa au fost bine reprezentate în datele analizate, alte zone, cum ar fi cele din Africa și America de Sud, rămân slab documentate. Din acest motiv, rezultatele studiului sunt considerate conservatoare, întrucât lipsa datelor poate ascunde niveluri și mai ridicate de contaminare.

Potrivit echipei de cercetare, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a colecta date și pentru a monitoriza în mod continuu starea solurilor agricole la nivel mondial. Aceasta este considerată o etapă esențială pentru dezvoltarea de soluții durabile în gestionarea calității solului și protejarea sănătății umane.