De ce a murit, de fapt, Papa

Papa Francisc a murit luni dimineață, la ora 8:35 (ora României), în apartamentul său din Vatican, în urma unui accident vascular cerebral și a unui colaps cardiovascular ireversibil, conform anunțului oficial al Vaticanului, transmis de agențiile internaționale de presă.

„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc. La ora 7:35 (8:35 ora României, n.r.) în această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați. Cu imensă recunoștință pentru exemplul său de adevărat discipol al Domnului Isus, încredințăm sufletul Papei Francisc iubirii milostive infinite a Dumnezeului Unic și Treimic.”

Cardinalul Kevin Farrell a făcut această declarație într-un mesaj televizat transmis pe canalul oficial al Vaticanului.

Certificatul de deces confirmă diagnosticele multiple și semnătura oficială a medicului Vaticanului

Certificatul de deces, publicat oficial de Vatican, notează că suveranul pontif, Jorge Mario Bergoglio, născut la 17 decembrie 1936, cetățean al Vaticanului, a murit luni, 21 aprilie 2025, la ora 7:35, în apartamentul său din Vatican.

În document sunt menționate cauzele morții: „accident vascular cerebral, colaps cardiovascular ireversibil”. De asemenea, se precizează că decesul a fost constatat „prin înregistrare electrocardio-terapeutică”, semnătura aparținând profesorului Andrea Arcangeli, directorul Departamentului de Sănătate şi Igienă al Vaticanului.

Tot în certificatul medical este specificat că Papa suferea de:

• insuficiență respiratorie acută
• pneumonie bilaterală
• hipertensiune arterială
• diabet zaharat de tip doi

Aceste afecțiuni se adăugau unui istoric recent de spitalizare. Începând cu 14 februarie 2025, Papa a fost internat la Spitalul Gemelli din Roma, fiind diagnosticat cu o pneumonie severă.

Vaticanul a precizat ulterior că, pe 28 februarie, a suferit o criză respiratorie severă, urmată de „două episoade de insuficiență respiratorie acută cauzată de o acumulare importantă de mucus endobronhic și de un bronhospasm consecutiv”.

Conform acelorași surse, aceste probleme au impus „două bronhioscopii din necesitatea de a aspira secreţiile abundente”, intervenții în timpul cărora Papa a rămas „treaz” și „a cooperat”, potrivit medicilor.

Deși starea sa părea să se îmbunătățească în primele zile din martie, fragilitatea determinată de afecțiunile respiratorii a persistat, în special în contextul celor trei ierni grele care i-au accentuat problemele pulmonare.

Vaticanul a transmis că această fragilitate l-a afectat profund, în ciuda constituției sale robuste.

Papa Francisc fusese externat inițial din spital după o perioadă dificilă, însă nu și-a reluat complet activitatea. În loc să revină la programul obișnuit, a rămas în convalescență la Vatican începând cu 23 martie.

Cu toate acestea, duminică, în ziua de Paște, el a apărut la balconul Bazilicii Sfântul Petru, unde a rostit binecuvântarea „Urbi et Orbi”. Vocea lui era foarte slabă, iar prezența sa a fost una scurtă. Această apariție publică a fost ultima din viața suveranului pontif.

Potrivit Vaticanului, în perioada internării de la Spitalul Gemelli, Papa a avut mai multe momente de revenire, însă boala a evoluat imprevizibil. Criza respiratorie suferită în 28 februarie a fost confirmată oficial pe 3 martie, marcând un punct de cotitură în starea sa de sănătate.

În ciuda tratamentelor și a intervențiilor medicale, slăbirea generală provocată de combinația dintre pneumonie, diabet și alte probleme cronice nu a mai putut fi oprită.

De altfel, problemele respiratorii și pulmonare au fost cele care l-au făcut vulnerabil în ultimele trei ierni, chiar dacă Papa era cunoscut pentru voința sa puternică și pentru energia cu care își exercita misiunea.

În februarie 2025, el a amânat de mai multe ori internarea, refuzând inițial să meargă la spital, chiar și atunci când medicii i-au recomandat insistent acest lucru.

Născut pe 17 decembrie 1936, la Buenos Aires, Argentina, Jorge Mario Bergoglio a fost ales papă pe 13 martie 2013, după demisia neașteptată a lui Benedict al XVI-lea.

De-a lungul pontificatului său, Papa Francisc s-a remarcat printr-o implicare activă în problemele sociale și prin apropierea sa de cei marginalizați.

Deși aceste aspecte nu au fost menționate explicit în anunțul decesului, cardinalul Kevin Farrell a subliniat contribuția acestuia:

„Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale. El ne-a învățat să trăim valorile Evangheliei cu fidelitate, curaj și iubire universală, în special în favoarea celor mai săraci și marginalizați.”

În final, certificatul de deces publicat de Vatican rămâne documentul oficial care stabilește cauzele medicale ale morții și momentul exact al trecerii în neființă.

Papa Francisc a murit la ora 7:35 (ora locală a Vaticanului), în data de 21 aprilie 2025, iar cauza specificată a fost „accident vascular cerebral, colaps cardiovascular ireversibil”.

Acesta a fost semnat de profesorul Andrea Arcangeli, șeful Departamentului de Sănătate și Igienă al Vaticanului.